E ui lava i faʻalavelave faʻafuaseʻi, o loʻo tumau pea le faʻaleleia o pisinisi faʻatoʻaga i le lalolagi-e lelei, aua e manaʻomia e le lalolagi uma meaʻai.

O se afa atoatoa na taia ai le maketi o faatoaga i le lalolagi atoa i lenei tausaga-pe, i nisi nofoaga, o se lamala atoatoa.Le taua i Iukureini;fa'alavelave fa'aletonu i le lalolagi pe a mae'a fa'ama'i;faamaumauga o lamala i Europa ma Saina;aisa i Pasila;Afa o Ian i Florida;ma timuga e le masani ai le mamafa ma lologa i Initia, Pakisitana ma Ausetalia na tuʻufaʻatasia i le 2022 e faʻataʻitaʻi ai tapulaʻa o le gaosiga o loʻo iai nei ma le faʻatau atu o meaʻai.

"O le tele o mataupu na aafia ai le sapalai, ae tolu tausaga o La Niña ma le taua i Iukureini o mea taua ia e lua," o le tala lea a Carlos Mera Arzeno, o le ulu o Agri Commodities Markets Research i Rabobank.

O lu'itau o lo'o iai nei e fa'aopoopoina ai le fa'alavelave i luga o se maketi ua leva ona faigata.I le 2012, na fuafuaina e le Faalapotopotoga o Taumafa ma Faatoaga a Malo Aufaatasi (FAO) e oo atu i le 2050 o le a manaʻomia le siitia o meaʻai i le 60% e faʻavae i luga o le pisinisi-pei- masani."O le maketi o meaʻai i le lalolagi atoa o loʻo feagai ma le luʻitau o le fafagaina o le faitau aofaʻi o tagata, lea e tatau ona oʻo atu i le 10 piliona tagata i le 2050. E le o se galuega faatauvaa," o le faʻamatalaga lea a Christiane Assis, o le faʻatonu o faʻalapotopotoga faʻapisinisi i le kamupani gaosi meaʻai JBS.

Ole Fa'ailoga ole Tau ole Mea'ai a le FAO o lo'o fa'aalia ai le si'itia o tau o taumafa mai ia Iulai 2020 e o'o ia Fepuari o le tausaga nei i le saoasaoa tele i totonu o le sefulu tausaga ona o le fa'atuputeleina o fa'atauga, aemaise lava i maketi o saito ma sana.

Ae ona o le faʻalauteleina o faʻatoʻaga a Amerika Latina e foliga mai o le maketi autu a le maketi i se taimi puʻupuʻu, o luʻitau lautele mo le alamanuia o le a manaʻomia ai le tele o suiga loloto i le lalolagi o gaosiga o meaʻai.

“I se taimi pu'upu'u, o lo'o fa'amoemoe e fa'afetaia'ia e le alamanuia taumafa so'o se fa'aletonu.Ae ui i lea, o le vaʻavaʻai atu i luma, o le luʻitau autu o le saofagā i le tuuga i le net-zero carbon emissions, lea e mafai ai e suiga i le faʻatoʻaga ona faʻaogaina le carbon ma maua ai se aafiaga lelei, "o le tala lea a Arzeno.“O mea’ai ua leva ona fai ma vaega o fa’afitauli;ae i le tele o tulaga, e mafai ona avea ma se vaega o le fofo,” o lana faaiʻuga lea.